Fidejusor

Fidejusorul (sau girantul personal) este persoana fizică sau juridică care, prin contract, se angajează față de creditorul unui debitor principal să plătească datoria dacă debitorul nu și-o îndeplinește. Spre deosebire de o garanție reală (ipotecă sau gaj), fidejusiunea este o garanție personală: fidejusorul garantează cu întregul său patrimoniu, nu cu un bun specific.

În România, fidejusiunea este reglementată de Codul Civil (Legea 287/2009), iar în contextul contractelor de credit pentru consumatori, de prevederile OUG 50/2010. Instituțiile financiare solicită fidejusori (co-debitori sau garanți personali) în situații în care debitorul principal nu îndeplinește singur criteriile de eligibilitate: venituri insuficiente, scor de credit redus sau lipsa garanțiilor reale adecvate.

Este esențial ca persoana care acceptă să fie fidejusor să înțeleagă că își asumă o obligație solidară cu debitorul principal: creditorul poate solicita plata de la fidejusor fără a fi obligat să urmărească mai întâi debitorul principal (dacă contractul prevede solidaritatea). Aceasta înseamnă că, dacă debitorul nu plătește, banca îl poate acționa direct pe fidejusor pentru întreaga sumă restantă.

Fidejusorul are drept de regres față de debitorul principal: dacă a plătit datoria în locul acestuia, poate recupera suma prin acțiune civilă. Totuși, acest proces poate fi lung și costisitor. De aceea, decizia de a deveni fidejusor trebuie luată cu multă prudență, evaluând capacitatea financiară a debitorului principal și relația de încredere cu acesta. Consulta informații detaliate despre contractele de credit în ghidul nostru de credite în România.