Banca Națională a României publică raportul privind creditele IFN pentru T1 2026

Banca Națională a României (BNR) a publicat în mai 2026 raportul trimestrial privind activitatea sectorului Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) pentru primul trimestru al anului. Documentul oferă o imagine completă asupra evoluției creditării nebancare în România și include evaluări de risc și recomandări de supraveghere pentru îmbunătățirea stabilității sectorului.

Principalele cifre ale raportului T1 2026

La finalul primului trimestru 2026, sectorul IFN din România înregistra:

• Portofoliu total de credite: 9,8 miliarde de lei, o creștere de 18% față de T1 2025 (8,3 miliarde de lei) și de 34% față de T1 2024.
• Număr de IFN înscrise în Registrul General BNR: 212 entități, din care 47 cu activitate semnificativă (portofoliu de credite peste 50 milioane de lei).
• Rata de neperformanță (NPL): 5,2%, în ușoară scădere față de 5,7% din T4 2025, dar peste media sistemului bancar (3,1%).
• Dobânda anuală efectivă (DAE) medie pentru creditele de consum acordate de IFN: 48,3%, față de 21,4% pentru creditele bancare similare.
• Credit mediu acordat: 4.200 lei, cu un termen mediu de rambursare de 14 luni.

Segmentul creditelor rapide online — principalul motor de creștere

Raportul BNR identifică segmentul creditelor rapide online (credite de consum acordate exclusiv prin canale digitale, de regulă până în 10.000 lei, cu aprobare în mai puțin de 60 de minute) ca principalul factor al creșterii sectorului IFN. Această categorie a crescut cu 31% în volum de operațiuni față de T1 2025, reprezentând acum 38% din totalul portofoliului IFN. Accesibilitatea procesului digital, aprobarea rapidă și absența cerințelor de garanții reale sunt principalele argumente ale solicitanților pentru alegerea unui IFN față de un credit bancar.

Riscuri identificate și măsuri de supraveghere

BNR a identificat mai multe categorii de riscuri în sectorul IFN care justifică intensificarea supravegherii:

• Concentrarea portofoliului: primele 10 IFN concentrează 67% din totalul portofoliului de credite, creând dependențe sistemice semnificative.
• Calitatea evaluării bonității: un număr de IFN utilizează modele de scoring insuficient validate pentru profiluri de clienți cu venituri neregulate (colaboratori pe platforme digitale, lucrători sezonieri), ceea ce se reflectă în ratele de neperformanță mai ridicate la această categorie.
• Transparența costurilor: BNR a sesizat că unele IFN prezintă dobânda zilnică sau lunară fără a evidenția suficient de proeminent DAE în publicitatea digitală, în potențial conflict cu Ordonanța de Urgență nr. 50/2010.

Ca urmare, BNR a anunțat înăsprirea condițiilor pentru înscrierea noilor entități în Registrul General al IFN, inclusiv cerințe sporite de capital inițial (minim 200.000 euro pentru IFN exclusiv digitale) și obligativitatea unui audit extern independent înainte de primirea autorizației. Consumatorii pot verifica statutul oricărui IFN în Registrul BNR la adresa bnr.ro. Dacă ești în căutarea unui credit nebăncesc în România, compară opțiunile disponibile în comparatorul nostru de credite IFN din România.