BNR actualizează reglementările pentru iFN-uri în 2026: ce se schimbă

Banca Națională a României (BNR) a lansat în consultare publică un pachet de modificări la regulamentul privind instituțiile financiare nebancare (IFN), ca răspuns la creșterea accelerată a creditului de consum online și la numărul crescut de sesizări din partea consumatorilor.

Principalele modificări propuse vizează:

• Majorarea capitalului minim obligatoriu pentru IFN-urile care operează exclusiv online, pentru a crește reziliența financiară a acestora
• Obligativitatea evaluării bonității solicitantului pentru orice credit, inclusiv microîmprumuturi sub 1.000 lei — eliminând excepțiile anterioare
• Afișarea DAE (Dobânda Anuală Efectivă) în mod vizibil și standardizat în orice formă de publicitate, inclusiv notificări push și reclame pe rețele sociale
• Raportare mai frecventă la BNR privind indicatorii de risc de portofoliu și rata de restanță

Asociațiile IFN-urilor au solicitat o perioadă de implementare graduală de 18 luni, argumentând că cerințele suplimentare pot crește costurile operaționale și, implicit, DAE pentru consumatori. BNR urmează să finalizeze regulamentul după încheierea perioadei de consultare publică.

Consumatorii pot urmări evoluția reglementărilor pe bnr.ro și pot compara ofertele IFN-urilor autorizate în comparatorul nostru, actualizat permanent.

Contextul acestor modificări este unul complex: în ultimii trei ani, numărul IFN-urilor active în România a crescut semnificativ, iar volumul credite online acordate consumatorilor a atins niveluri record. BNR a identificat că o parte dintre aceste instituții operau cu capital insuficient față de riscurile asumate, ceea ce putea genera vulnerabilități sistemice în cazul unui șoc economic. Totodată, practicile de recuperare a creanțelor și lipsa transparenței în comunicarea costului real al creditului au stat la baza miilor de reclamații înregistrate de autoritate în ultimii doi ani.

Din perspectiva consumatorilor, noile reglementări propuse de BNR ar putea aduce beneficii concrete: rate mai clare ale dobânzii efective anuale (DAE), termene mai lungi de analiză a bonității înainte de acordarea unui împrumut și obligativitatea furnizării unui formular standardizat de informare precontractuală. Experții în drept bancar atrag însă atenția că implementarea acestor măsuri va necesita un termen de tranziție de cel puțin șase luni, timp în care IFN-urile vor trebui să-și adapteze platformele digitale și procedurile interne. „Este un pas important spre maturizarea pieței creditului nebancar din România, dar eficiența sa va depinde de capacitatea BNR de a monitoriza respectarea noilor norme", a declarat un analist financiar citat de presa de specialitate.

Pentru românii care apelează la credite rapide sau împrumuturi online, specialiștii recomandă câteva măsuri de precauție: comparați întotdeauna DAE-ul și nu doar rata nominală a dobânzii, citiți cu atenție clauzele privind penalitățile de întârziere și verificați dacă IFN-ul ales este înregistrat în Registrul BNR. De asemenea, înainte de a semna orice contract, solicitați o perioadă de reflecție și consultați un consilier financiar independent, mai ales dacă suma împrumutată depășește trei salarii nete.

Contextul acestor modificări este unul complex: în ultimii trei ani, numărul IFN-urilor active în România a crescut semnificativ, iar volumul credite online acordate consumatorilor a atins niveluri record. BNR a identificat că o parte dintre aceste instituții operau cu capital insuficient față de riscurile asumate, ceea ce putea genera vulnerabilități sistemice în cazul unui șoc economic. Totodată, practicile de recuperare a creanțelor și lipsa transparenței în comunicarea costului real al creditului au stat la baza miilor de reclamații înregistrate de autoritate în ultimii doi ani.

Din perspectiva consumatorilor, noile reglementări propuse de BNR ar putea aduce beneficii concrete: rate mai clare ale dobânzii efective anuale (DAE), termene mai lungi de analiză a bonității înainte de acordarea unui împrumut și obligativitatea furnizării unui formular standardizat de informare precontractuală. Experții în drept bancar atrag însă atenția că implementarea acestor măsuri va necesita un termen de tranziție de cel puțin șase luni, timp în care IFN-urile vor trebui să-și adapteze platformele digitale și procedurile interne. „Este un pas important spre maturizarea pieței creditului nebancar din România, dar eficiența sa va depinde de capacitatea BNR de a monitoriza respectarea noilor norme", a declarat un analist financiar citat de presa de specialitate.

Pentru românii care apelează la credite rapide sau împrumuturi online, specialiștii recomandă câteva măsuri de precauție: comparați întotdeauna DAE-ul și nu doar rata nominală a dobânzii, citiți cu atenție clauzele privind penalitățile de întârziere și verificați dacă IFN-ul ales este înregistrat în Registrul BNR. De asemenea, înainte de a semna orice contract, solicitați o perioadă de reflecție și consultați un consilier financiar independent, mai ales dacă suma împrumutată depășește trei salarii nete.