Acces la credite digitale pentru persoanele cu dizabilități din România: ce prevede legislația și ce trebuie să ofere creditorii

Digitalizarea rapidă a pieței de credit din România — de la aplicații mobile pentru IFN-uri până la procese de verificare a identității realizate integral online — a adus beneficii importante în termeni de viteză și confort pentru majoritatea consumatorilor. Pentru persoanele cu dizabilități, însă, aceeași digitalizare poate crea bariere suplimentare atunci când platformele nu sunt proiectate ținând cont de nevoile lor: formulare care nu funcționează cu tehnologii de citire a ecranului (screen readers), verificări biometrice care presupun exclusiv recunoaștere facială fără alternative, sau documente contractuale scrise într-un limbaj tehnic dificil de parcurs pentru persoane cu dizabilități cognitive.

La nivel european, Directiva privind accesibilitatea produselor și serviciilor (Directiva (UE) 2019/882) — cunoscută și ca European Accessibility Act — stabilește cerințe de accesibilitate pentru o gamă largă de servicii, inclusiv servicii bancare de bază oferite consumatorilor. Deși directiva vizează în principal statele membre care au transpus-o integral în legislația națională, principiile pe care le stabilește — interfețe compatibile cu tehnologii asistive, informații contractuale prezentate într-un limbaj clar, canale alternative de verificare a identității — reprezintă un reper relevant și pentru piața românească de creditare digitală, inclusiv pentru IFN-uri care operează la nivel regional.

Ce înseamnă, în practică, o platformă de credit accesibilă

O platformă digitală de creditare accesibilă ar trebui să permită, la minimum: navigare completă cu tastatura și compatibilitate cu cititoare de ecran pentru persoanele cu deficiențe de vedere; opțiuni alternative de verificare a identității pentru persoanele care nu pot folosi recunoașterea facială sau vocală; formulare de contact cu opțiune de asistență telefonică sau prin chat text pentru persoanele cu deficiențe de auz; și documente precontractuale (fișa europeană de informații standardizate, contractul de credit) redactate într-un limbaj clar, fără jargon juridic excesiv, util atât persoanelor cu dizabilități cognitive, cât și consumatorilor în general.

Drepturile consumatorului și unde se pot adresa reclamațiile

Persoanele cu dizabilități care întâmpină dificultăți în accesarea unui produs de credit din cauza barierelor digitale ale unei platforme pot depune sesizări la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), instituția responsabilă cu supravegherea respectării drepturilor consumatorilor pe piața de creditare, inclusiv a practicilor comerciale incorecte sau discriminatorii. În paralel, pentru IFN-urile autorizate, respectarea principiilor de creditare responsabilă — inclusiv accesibilitatea informației precontractuale — intră și în sfera de supraveghere a Băncii Naționale a României.

Consumatorii cu dizabilități au aceleași drepturi ca orice alt solicitant de credit: dreptul la informare precontractuală completă, dreptul de a compara oferte de la mai mulți creditori și dreptul de a renunța la contract în termenul legal, dacă acesta se dovedește nepotrivit. Pentru a compara oferte de credit din România într-un format transparent, vizitați CréditoLab România.