Educație financiară în școlile din România: programele ASF și cadrul european pentru competențe financiare

Nivelul scăzut de educație financiară rămâne una dintre cauzele structurale ale supraîndatorării și ale deciziilor de creditare nepotrivite în rândul consumatorilor din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Ca răspuns, Comisia Europeană a dezvoltat, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un cadru comun de competențe financiare pentru adulți, iar la nivelul UE a fost adoptată o strategie dedicată alfabetizării financiare, menită să coordoneze eforturile statelor membre în acest domeniu. Cadrul comun stabilește competențele minime pe care un cetățean european ar trebui să le dețină pentru a lua decizii financiare informate — de la înțelegerea dobânzii compuse până la citirea corectă a unui contract de credit.

În România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituția care coordonează inițiativele de educație financiară adresate populației, cu accent pe segmentul de vârstă școlară. ASF derulează programe precum Start2Play, orientat către copiii de vârstă preșcolară și primară, și Start2Learn, adresat elevilor din învățământul preuniversitar, inclusiv celor înscriși la profilul economic. Aceste programe sunt susținute și de platforma educațională edutime.ro, care pune la dispoziția cadrelor didactice materiale didactice gratuite despre economisire, buget personal și riscurile îndatorării excesive.

De ce contează educația financiară timpurie pentru accesul la credit

Studiile de profil arată constant o corelație între nivelul de educație financiară și calitatea deciziilor de creditare luate la maturitate: consumatorii care înțeleg diferența dintre dobânda anuală efectivă (DAE) și rata lunară afișată, care știu să compare oferte de la mai mulți creditori și care recunosc semnele unei oferte cu costuri ascunse au o probabilitate mai mică de a ajunge în situații de supraîndatorare. Introducerea unor noțiuni de bază despre bani, economisire și credit încă din perioada școlară este considerată, la nivel european, o măsură preventivă mai eficientă decât intervențiile ulterioare, aplicate deja pe consumatori aflați în dificultate financiară.

Pentru România, unde piața creditului de consum și a IFN-urilor a crescut constant în ultimii ani, decalajul dintre viteza de digitalizare a ofertelor de credit și nivelul de pregătire financiară a populației rămâne o provocare recunoscută atât de ASF, cât și de Banca Națională a României (BNR), care publică periodic materiale informative pentru consumatori pe tema creditării responsabile.

Ce pot face părinții și tinerii chiar acum

Dincolo de programele instituționale, familiile pot contribui direct la formarea unor obiceiuri financiare sănătoase: implicarea copiilor în planificarea unui buget de vacanță, explicarea diferenței dintre a economisi și a te împrumuta, sau discutarea deschisă a costurilor reale ale unui credit contractat de un membru al familiei sunt exerciții simple, dar eficiente. Pentru tinerii care se apropie de vârsta la care pot contracta primul credit, înțelegerea conceptelor de DAE, cost total al creditului și istoric de creditare este esențială înainte de a semna orice contract.

Pentru a compara transparent ofertele de credit disponibile în România și a înțelege costul real al fiecărui produs înainte de a lua o decizie, vizitați CréditoLab România.