Incluziunea financiară în România în 2026: progrese, cifre și perspective

Tabloul incluziunii financiare în România

Banca Națională a României a publicat în luna iunie 2026 cel mai recent raport privind starea incluziunii financiare la nivel național. Datele arată că, deși s-au înregistrat progrese notabile față de anii anteriori, România continuă să se situeze sub media europeană la majoritatea indicatorilor cheie. Aproximativ 22% din adulții cu vârsta de peste 15 ani nu dețin un cont la o instituție financiară formală, comparativ cu media UE de 5%. Această realitate plasează România printre țările cu cel mai ridicat nivel al excluderii financiare din blocul comunitar.

Decalajul urban-rural rămâne o provocare majoră. În timp ce în orașele mari penetrarea serviciilor bancare depășește 85%, în zonele rurale procentul scade la aproximativ 55%. Factorii care contribuie la această disparitate includ lipsa infrastructurii fizice (sucursale, ATM-uri), nivelul redus al veniturilor, educația financiară insuficientă și neîncrederea istorică în instituțiile financiare formale.

Progrese înregistrate în 2025-2026

Cu toate acestea, tendințele recente sunt încurajatoare. Numărul de conturi bancare deschise online a crescut cu 34% în ultimul an, în condițiile în care băncile au simplificat procedurile de onboarding digital și au eliminat cerința de prezentare fizică la ghișeu pentru clienții noi. Conturi de plată cu servicii de bază (CPSB), introduse printr-o directivă europeană, au fost deschise pentru peste 180.000 de persoane cu venituri reduse în 2025-2026, oferind acces gratuit la funcțiile bancare esențiale.

Portofelele electronice și aplicațiile de plată mobilă au înregistrat o adopție spectaculoasă, în special în rândul tinerilor. Numărul tranzacțiilor contactless a depășit pentru prima dată volumul tranzacțiilor cu numerar în mediul urban, semn că digitalizarea financiară avansează rapid. Programele de educație financiară derulate în școli și licee au ajuns la peste 200.000 de elevi în ultimul an școlar.

Rolul IFN-urilor și al fintech-urilor în incluziunea financiară

Instituțiile financiare nebancare și startup-urile fintech joacă un rol tot mai important în extinderea accesului la servicii financiare pentru segmentele nebancarizate ale populației. Produsele de microcreditare digitală, care nu necesită garanții materiale și pot fi accesate exclusiv online, au permis mii de persoane cu istoric financiar limitat sau absent să obțină finanțare pentru nevoi urgente.

Mai multe fintech-uri românești au lansat programe de construire a istoricului de credit pentru persoanele fără scoruri FICO sau cu scoruri reduse. Prin raportarea regulată a comportamentului de plată la Biroul de Credit, utilizatorii acestor servicii reușesc să-și construiască un profil financiar care le va permite accesul ulterior la produse bancare convenționale. Acest model, inspirat din experiența piețelor emergente din Asia și America Latină, câștigă tracțiune în România.

Măsuri propuse pentru reducerea excluderii financiare

BNR și Ministerul Finanțelor au anunțat un plan de acțiune pe termen mediu pentru îmbunătățirea incluziunii financiare în România. Printre măsurile propuse se numără extinderea rețelei de agenți bancari în zonele rurale, unde oficiile poștale ar urma să ofere servicii financiare de bază, și simplificarea procedurilor Know Your Customer (KYC) pentru persoanele cu documente incomplete sau neactualizate.

Digitalizarea plăților de beneficii sociale și pensii, cu orientarea lor obligatorie către conturi bancare sau portofele electronice până în 2027, este văzută ca o pârghie importantă pentru incluziunea financiară a persoanelor vârstnice din mediul rural. Autoritățile estimează că implementarea integrală a planului de acțiune ar putea reduce rata excluderii financiare la sub 15% până la finalul anului 2028, apropiind România de standardele europene.