IFN România T2 2026: piața creditelor nebancare avansează 14%, operatorii fintech preiau 31% din volum

Banca Națională a României a publicat, la 30 iunie 2026, datele statistice preliminare privind activitatea sectorului instituțiilor financiare nebancare în trimestrul al doilea al anului 2026. Conform raportului, portofoliul total de credite al IFN-urilor s-a ridicat la 15,1 miliarde de lei la data de 30 iunie 2026, față de 13,2 miliarde de lei la 30 iunie 2025, reprezentând o creștere nominală de 14,4%. În termeni reali — ajustând cu inflația medie anuală de 4,5% — expansiunea portofoliului a fost de aproximativ 9,5%, ceea ce indică o creștere susținută a cererii de creditare neobancară.

Structura portofoliului IFN reflectă preponderența creditelor de consum, care reprezintă 71% din total — 10,7 miliarde de lei —, cu o creștere de 16,2% față de T2 2025. Creditele acordate IMM-urilor și microîntreprinderilor reprezintă 19% din portofoliu, cu o creștere mai moderată de 9,3%, în timp ce leasingul financiar și alte produse completează tabloul cu o pondere de 10%. Numărul de contracte active de credit la nivel de sector a depășit pentru prima oară pragul de 2 milioane, cu un număr mediu de solicitanți activi de 1,87 milioane de persoane fizice și 130.000 de entități juridice.

Cea mai semnificativă schimbare structurală a sectorului în T2 2026 este câștigul de cotă de piață al operatorilor fintech puri față de IFN-urile tradiționale care operează prin rețele de agenții fizice. Operatorii fintech — definiți de BNR ca IFN-uri care acordă minimum 90% din creditele noi exclusiv prin canale digitale — dețin acum 31% din volumul total al portofoliului IFN, față de 24% în T2 2025. Această dinamică reflectă atât preferința crescândă a consumatorilor pentru procesele complet digitale de aplicare și aprobare a creditelor, cât și extinderea rețelelor de internet și a utilizării smartphone-urilor în zonele rurale și semi-urbane din România.

Rata creditelor neperformante (NPL) în sectorul IFN s-a menținut la 8,9% la finele T2 2026, practic neschimbată față de 8,7% în T1 2026. Această stabilizare a ratei NPL este considerată pozitivă de analiștii sectoriali, în condițiile în care volumul creditelor acordate a crescut semnificativ, ceea ce ar fi putut produce o deteriorare mecanică a indicatorului dacă calitatea portofoliului s-ar fi redus. BNR subliniază că IFN-urile din Registrul Special — supuse supravegherii prudențiale directe — au o rată NPL de 5,1%, considerabil mai scăzută față de media sectorului.

Perspectivele sectorului IFN pentru a doua jumătate a anului 2026 rămân pozitive, susținute de creșterea salariului mediu net, de reducerea șomajului și de apetitul stabil al consumatorilor pentru finanțarea cheltuielilor curente și a bunurilor de folosință îndelungată. Eventuala reducere a dobânzii cheie a BNR în trimestrul al treilea ar putea stimula suplimentar cererea de creditare prin reducerea costului de finanțare al IFN-urilor. Principalele riscuri identificate de BNR sunt deteriorarea execuției bugetare, volatilitatea cursului valutar și potențiala creștere a șomajului în sectoarele expuse la concurența internațională.