Piața IFN din România: Portofoliul de Credite Crește cu 14% în Trimestrul I 2026

Banca Națională a României (BNR) a publicat datele statistice privind activitatea Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) pentru trimestrul I al anului 2026, care arată că portofoliul total de credite acordate de IFN-uri a atins valoarea de 18,4 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 14% față de trimestrul I 2025 (16,1 miliarde de lei).

Creșterea a fost susținută în principal de segmentul creditelor de nevoi personale (consum), care reprezintă 67% din portofoliul total al IFN-urilor și a crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului anterior. Creditele pentru achiziția de bunuri (leasing operațional și de consum) au crescut cu 11%, iar creditele ipotecare acordate de IFN-uri au înregistrat o creștere mai modestă de 8%.

Numărul total de IFN-uri active în Registrul General al BNR a scăzut de la 218 la finalul anului 2025 la 204 la finalul primului trimestru 2026, reflectând un proces de consolidare și de ieșire din piață a unor entități mai mici care nu au reușit să îndeplinească cerințele de capital și de raportare impuse de BNR prin normele aplicabile IFN-urilor.

Rata creditelor neperformante (NPL) în sectorul IFN s-a situat la 8,7% în trimestrul I 2026, în ușoară creștere față de 8,2% în trimestrul I 2025. BNR consideră că această evoluție este gestionabilă, dar atrage atenția că IFN-urile trebuie să-și consolideze provizioanele pentru riscul de credit în contextul incertitudinilor macroeconomice din semestrul al doilea al anului 2026.

Profilul tipic al debitorului IFN în România în trimestrul I 2026 este o persoană fizică cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, cu venituri medii, care accesează un credit de nevoi personale pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute sau pentru refinanțarea unor datorii mai scumpe. Valoarea medie a creditului IFN a crescut la 4.800 de lei în trimestrul I 2026, față de 4.200 de lei în trimestrul I 2025.

Ce diferențiază IFN-urile de bănci

Instituțiile Financiare Nebancare ocupă un loc distinct în peisajul creditării din România. Spre deosebire de bănci, IFN-urile nu pot atrage depozite de la public, ci se finanțează din capital propriu sau din împrumuturi, ceea ce influențează costul produselor pe care le oferă. În schimb, ele se adresează adesea unor categorii de clienți pe care băncile le consideră mai riscante sau cărora le pot pune la dispoziție sume mici, rambursabile pe termen scurt, cu un proces de aprobare mai rapid.

Această poziționare explică de ce DAE medie a creditelor IFN este mai ridicată decât cea a creditelor bancare clasice: ea reflectă atât costul de finanțare mai mare, cât și componenta de risc și de cheltuieli operaționale asociate sumelor mici. Pentru debitor, avantajul principal este accesibilitatea și rapiditatea, iar dezavantajul este costul total mai ridicat, motiv pentru care compararea DAE între oferte rămâne esențială înainte de a contracta.

Implicații pentru consumatori și piață

Creșterea portofoliului IFN cu 14% indică o cerere susținută de credit din partea populației, dar și o expunere mai mare a gospodăriilor la datorii. În condițiile unei inflații încă peste țintă și ale unor incertitudini macroeconomice în a doua jumătate a anului, specialiștii recomandă prudență: un credit de nevoi personale ar trebui contractat doar atunci când rata lunară se încadrează confortabil în bugetul familiei.

Procesul de consolidare a pieței, cu reducerea numărului de IFN-uri active, poate avea efecte pozitive pentru consumatori, în măsura în care entitățile rămase respectă standarde mai stricte de capital și de raportare. Debitorii pot verifica oricând statutul unui IFN în Registrul General al BNR înainte de a solicita un credit, iar atenția acordată DAE, comisioanelor și clauzelor contractuale rămâne cea mai bună protecție împotriva supraîndatorării.