BNR publică raportul privind sectorul instituțiilor financiare nebancare din România pentru trimestrul I al anului 2026: evoluție, riscuri și perspective

Banca Națională a României (BNR) a publicat în iunie 2026 raportul trimestrial privind evoluția sectorului instituțiilor financiare nebancare (IFN) înregistrate în Registrul special al BNR. Documentul acoperă activitatea de creditare nebancară din România în primul trimestru al anului 2026 și oferă o imagine cuprinzătoare asupra dimensiunii, structurii și principalilor indicatori de risc ai acestui segment important al pieței financiare românești.

Portofoliul total de credite acordate de IFN-urile înregistrate în Registrul special al BNR a atins valoarea de 28,6 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 9,4% față de aceeași perioadă a anului anterior. Numărul debitorilor activi cu credite acordate de IFN-uri a fost de 1,34 milioane de persoane fizice și juridice, față de 1,21 milioane în T1 2025. Creșterea reflectă atât extinderea activității IFN-urilor existente, cât și intrarea pe piață a unor noi actori în segmentele creditului de consum rapid și al finanțărilor dedicate microîntreprinderilor.

Structura portofoliului de credite IFN în T1 2026

Creditele acordate persoanelor fizice reprezintă 71% din portofoliul total al IFN-urilor românești, în scădere ușoară față de ponderea de 73% din T1 2025, pe fondul creșterii mai accelerate a creditelor acordate persoanelor juridice — în special microîntreprinderi și IMM-uri care apelează la IFN-uri pentru finanțarea capitalului de lucru atunci când accesul la creditele bancare este limitat. Creditele de consum — împrumuturi personale și credite destinate achiziției de bunuri — reprezintă 84% din creditele acordate persoanelor fizice, iar creditele ipotecare acordate de IFN-uri — un segment minoritar dar în creștere — reprezintă restul de 16%.

Distribuția geografică a creditelor acordate de IFN-uri arată o concentrare în județele cu centre urbane mari: București și județul Ilfov absorb 38% din volumul total, urmați de județele Cluj (7%), Timiș (6%) și Iași (5%). IFN-urile au o prezență relativ mai importantă în mediul rural față de bănci, datorită politicilor mai flexibile de acordare și prezenței în localitățile unde accesul la sucursale bancare este limitat, dar BNR semnalează că această prezență vine uneori cu costuri mai ridicate ale creditului pentru debitori.

Calitatea portofoliului și indicatorii de risc

Rata creditelor neperformante (NPL) în sectorul IFN s-a stabilizat la 6,8% în T1 2026, față de 7,1% în T1 2025, reflectând o ușoară îmbunătățire a calității portofoliului ca urmare a ciclului descendent al ratelor dobânzilor și a condițiilor mai favorabile pe piața muncii. BNR clasifică drept neperformante creditele cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile sau pentru care s-au constituit provizioane specifice. IFN-urile cu expunere mare pe credite rapide de mică valoare înregistrează rate NPL mai ridicate, de 9-12%, în timp ce IFN-urile specializate în leasing și finanțarea echipamentelor au rate NPL sub 4%.

BNR menționează în raport că a intensificat activitățile de supraveghere a IFN-urilor care acordă credite rapide online, cu verificări ale conformității în privința calculului și comunicării Dobânzii Anuale Efective (DAE), a practicilor de evaluare a bonității debitorului și a respectării plafoanelor de îndatorare introduse prin reglementările din 2026. Consumatorii români care accesează credite de la IFN-uri beneficiază de aceleași drepturi de informare precontractuală ca și debitorii bancari și pot depune sesizări la BNR sau ANPC în cazul constatării unor nereguli. Comparați ofertele de credite disponibile de la IFN-urile autorizate BNR pe CreditoLab România pentru a identifica cele mai avantajoase condiții.