Restanță la credit

Restanța la credit apare atunci când un debitor nu achită rata sau suma datorată la termenul stabilit prin contract. Chiar și un singur день de întârziere constituie tehnic o restanță, deși efectele practice variază în funcție de durata și valoarea sumei neachitate.

Clasificarea restanțelor în sistemul românesc: băncile și IFN-urile autorizate de BNR clasifică expunerile creditare conform normelor prudențiale ale Băncii Naționale a României:

• 0–30 zile: restanță minoră; de regulă nu generează raportare negativă imediată la Biroul de Credit, dar instituția poate aplica penalități de întârziere conform contractului.
• 31–90 zile: restanță semnificativă; se raportează la Biroul de Credit ca incident de plată. Penalitățile de întârziere se acumulează zilnic.
• Peste 90 zile: creditul este clasificat în categoria neperformant; instituția poate declara scadența anticipată a întregului credit și poate iniția procedura de recuperare (somații, acțiune în instanță, executare silită).

Impactul asupra Biroului de Credit: Biroul de Credit (BC) din România colectează informații de la toate băncile și IFN-urile participante. O restanță raportată rămâne în baza de date a BC pe o perioadă de 4 ani de la data regularizării (conform Regulamentului BNR nr. 2/2012). Această perioadă se calculează de la data la care datoria a fost achitată sau stinsă în alt mod.

Cum regularizezi o restanță?

• Contactează instituția cât mai repede pentru a negocia un plan de plată sau o restructurare.
• Achită suma restantă plus penalitățile de întârziere acumulate.
• Solicită instituției o adeverință de regularizare pe care să o poți prezenta ulterior altor creditori.
• Verifică periodic raportul tău la Biroul de Credit (o interogare gratuită pe an) pentru a confirma că restanța a fost marcată ca regularizată.

Mai multe informații despre gestionarea creditelor în România găsești în comparativul de credite din România.